duminică, 10 februarie 2008

Poezii din Bucuresti (februarie 2008)



COPILĂRIE ( Darul)

"- În palma ta creşte o floare...
N-o vezi?...
Atunci să-i dăm culoare:

Să fie precum vinul copt
Din bobul ce se umflă-n soare

Sau precum praful dintr-un strop
Ce se visează val de mare?

Să fie precum cerul când
Se înveleşte cu el luna

Sau precum ochiul unui gând
În care s-a pornit furtuna?"

Copilul pumnul işi desface
Şi îl întinde în găoace:
" - Mamă, nu pot să înţeleg
Despre ce floare tata-ntreabă.
Eu am fost numai să culeg
Doar pentru tine-un bob de ambră!"


UNDE E STRĂBUNICU'?

-Mami, mi-ai spus într-o după-masă
că bătrânul din fotografie care purta pălărie
a plecat de acasă într-o nemaivăzută călătorie.
Unde a plecat? De ce? Şi cât a stat?
Nu i s-a făcut dor de ai lui, de prieteni, de sat?

-Copile drag, aş putea să îţi povestesc de zor
cum că străbunicul tău a fost explorator
sau că privea mereu prin ochean
căutând comori prăpădite într-un ocean
sau c-a luptat cu o hoardă turbată
vrând să salveze o fată sărmană şi-abandonată.

Dar nu-ţi voi spune asta acum.
Îţi voi spune doar că a luat-o pe un drum
presărat cu o mie de vise
unde nu se-ndeplinesc numai dorinţele aprinse;

pe un drum pavat cu păsări călătoare
unde cresc copaci mov, albaştri sau de orice altă culoare,
unde fiecare boboc de bujor strânge în el un sâmbure care
în ţara aceea nume nu are!
Numai la noi când vine în zbor, lumea îi spune grăuntelui:
dor!




CĂŢEL DE BUCUREŞTI

Într-un parc din Bucureşti,
Sub ghirlande pitoreşti
De scaieţi mari şi uscaţi,
Stă un câine supărat
Că de două zile-ncoace
Scurma-ntr-una, fără pace
După osul lui de raţă
Care nu e de găsit...

Unde oare l-a pitit?
Şi de ce a sa mustaţă
Nu mai simte-aroma lui?!
"- Osule te-ai prăpădit!
Şi să-mi pun eu pofta-n cui,
Când pe el mai rămăsese
O bucată de cărniţă,
Când azi-noapte îl visasem
Cum fierbea în tocăniţă?!"

E furtună, vijelie... sau e un război atomic?
Când auzi burta cum sună
Strângi stomacul tragi-comic,
Te îndoi şi te gândeşti:
"- Of, ce viaţă-n Bucureşti!
Mă vedeam ducând în coadă
Colăcei, covrigi, plăcinte
Sau păzind o curte largă
Cu porţi mari si aurite!"

Acum nu mi-aş mai dori
Decât ca-ntr-o altă viaţă
De folos mai mult de-aş fi:
Pe un pat de portocale
Trupul unui pui de raţă!


















Primele melodii fredonate lui Horia

Splendoarea unei copilarii clasice